Ne-am trezit in a 2-a zi de tabara. Bucurie mare, caci ne propusesem de cu o seara ininte sa ne construim barcutele si sa le lansam pe rau. Asa ca, dupa o inviorare serioasa am mancat si ne-am apucat de treaba. Nu a fost foarte dificil. Am decorat barca si gata, la drum.
Ne-am aliniat constiincios doi cate doi si am plecat. Am ajuns la locul faptei. Grupati pe echipe am pus barcile in apa. Unora le-a fost mai greu sa se desparta de munculita lor, dar le-au lansat cu speranta ca, poate si le vor mai recupera candva, cand vor mai intalni vreun rau. Dupa ce le-am urmarit cum pluteau am zis ca e pacat sa nu ne balacim putin, asa ca ne-am bagat un pic si cu picioarele in apa.
Si cu asta gata distractia, ne-am intors “la baza”, caci se apropia pranzul si ni se cam facuse foame. Pe drumul de intoarcerea ne-a cantat Matei diverse asa ca nu ne-am plictisit.
Am mancat de pranz ne-am odihnit si dupa amiaza am continuat cu aventurile lui Corcodel, care si-a facut un nou prieten - leul Mustafa Leul Mustafa ne-a povestit despre frica cum a reusit sa o invinga, si la ce e buna si frica.
Dupa poveste ne-am lansat intr-o dezbatere despre ce ne sperie, de ce ne este frica. Mie, spre exemplu, mi-e frica de soareci.Copiii au inteles frica mea si au povestit despre ale lor.
Frica de pianjeni, albine, melci, Frica de hoti, Frica de caine, Frica de serpi, Frica de accident de masina, Frica de inaltime, Frica de fantome, Frica de bombe. Am inteles toate fricile si ne-am hotarat ca o sa le invingem odata si odata, poate tot cu ajutorul lui Corcodel.
Dupa atatea dezbateri ne-a venit cheful de joaca. Baietii mari si-au stabilit baza in fundul gradinii au considerat ca este necesar si un steag, asa ca si-au confectionat unul si s-au retras plini de importanta pe teritoriul lor.
Noi, astialaltii am jucat diverse. Cel mai popular joc de masa “Looping Louie”.
Jocuri noi puse in scena - Mima, “Flori fete si baieti”, ” Pisica lenesa”
Cei mai haiosi - Maria si Teo plimbandu-se cu tunelul. Bucuria lor, dialogul pe care-l purtau si sincronul perfect , au fost de exceptie , meritau pusi pe scena.
S-au prapapadit de ras Ioana si Alexia cand se jucau de-a roaba.
Cele mai tare dialog: Ioana mica: “Cat mai este pana mancam- m-a pus Lucri sa intreb “- Raspuns : “O jumatate de ora.” Ioana : “A… o jumatate de zmeura”. Fugind catre Lucri si urland, ” Lucre, mai e o jumatate de zmeura” .
Dupa atata ras, am mancat de seara, am dansa, ne-am dusat si cu greu ne-am hotarat sa ne si culcam .
Cristina