Grădiniţa Marienkaefer

“Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne.

Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi.

Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi.

Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea.

Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.

Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.

Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati.

Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori.

Daca trasiesc in toleranta, copiii invata pretuirea.

Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.

Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine.

Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii invata sa aiba un tel.

Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.

Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.

Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.

Daca traiesc in bunavointa si considertie, copiii invata respectul.

Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.

Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti.”

Dorothy Law Nolte

Pornind de la  poemul de mai sus autoarele, Dorothy Nolte si Rachel Harris, arata cum comportamentul parintilor este esential in educarea copiilor. Este demonstrat de viata ca acei copii crescuti de parinti perfectionisti devin  ei insisi perfectionisti; copiii agresati verbal sau fizic de catre parinti invata sa isi rezolve coflictele in mod violent, iar copiii crescuti intr-un mediu echilibrat, in care sunt acceptati asa cum sunt, devin ei insisi adulti echilibrati.

Cartea este scrisa facil, cu multe exemple, despre cum sa ne acceptam si sa ne toleram propriile emotii, pentru a putea intelege si valida emotiile, sentimentele copiilor nostri. Pentru a reduce conflictele cu copiii nostri, pentru a putea construi o relatie stabila si de incredere, este necesar sa ne intelegem propriile limite si sa putem gindi in termenii in care o fac copiii nostri.

“Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi” - vedem adesea in parc, in autobuz copii ce se manifesta agresiv aparent fara nici un motiv. Am auzit pe multi blamind copilul, fara a cauta cauza comportamentului. Nu tinem cont de faptul ca traim intr-o lume ostila, in care vocea ridicata primeaza in fata fortei argumentului. Copiii sunt expusi zilnic conflictelor, iar gestionarea lor o fac numai urmind exemplul adultilor. Nu este suficient sa ii spui unui copil sa nu bata sau sa nu vorbeasca urit, , daca el insusi este batut si ridiculizat.”Felul in care ne stapinim propria nerabdare, ostilitate sau furie reprezinta pentru copii un exemplu mult mai puternic decit ceea ce le spunem sa faca in privinta sentimentelor lor”

“Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati “- Rusine inseamna sa se teama ca cei din jur vor ride de cum arata, de ceea ce fac sau spun, de rezultatele lor la scoala sau aiurea. Nu poti creste sanatos depinzind de ceea ce cred cei din jur despre tine, consecintele faptelor tale le suporti personal, copiii trebuie sa se raporteze numai la ei insisi si la performantele lor. “Nu mai plinge, pentru ca te faci de ris” sau „Nu mai plinge, pentru ca esti deja baiat mare” nu va face decit sa il invete pe copil sa isi reprime emotia pe care o simte (poate de frica, poate de furie), si sa se teama ca cei din jurul lui nu il mai plac, iar atunci cind va vedea un alt copil plingind nu va  empatiza cu emotia acestuia, ci ii va da aceeasi replica pe care a auzit-o si el.

 ”Cind le permitem sa ne spun ceea ce simt cu adevarat, ne putem ajuta copiii sa se elibereze de sentimente negative, sa mearga inainte sa evolueze”. Pentru a putea insa sa ne spuna cu adevarat ceea ce ii framinta trebuie sa stim sa ascultam, sa intelegem fara a judeca, ridiculiza sau minimaliza nevoile lor.

“Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul” - este ceea ce eu gasesc cel mai important din tot poemul. Sa privesti in sus, sa tinzi spre progres, sa cresti continuu este cumva in natura firii. Sa respecti, sa imparti, sa fii tolerant - sunt lucruri pe care numai prin exemplul personal le putem insufla copiilor nostri, ei “cresc cu convingerea ca modul in care au fost tratati este cel in care trebuie sa-i trateze pe altii.”

Lectura placuta.

Corina

“Copiii invata ceea ce traiesc”, Dortothy Law Nolte, Rachel Harris, Ed. Humanits 2008.

In afara de genele pe care le mostenesc, copiii sunt influentati in proportie covirsitoare in comportament de catre parintii lor. Cind copilul Dvs. nu are comportamentul pe care il asteptati de la el, ginditi-va ce ati putea sa schimbati in primul rind la Dvs., in asa fel incit sa puteti sa obtineti de la el sau ea ceea ce  va doriti. “Ingerasii nostri” este cartea dupa emisiunea cu acelasi nume realizata de BBC. Dr Tanya Byron propune pe parcursul intregii carti modificarea comportamentului problematic al copiilor prin modificarea corespunzatoare a comportamentului parintilor.

Se intimpla ca parintii sa nu vada sau sa nu inteleaga adevarata cauza a actiunilor copilului lor, ei vad efectul suparator, se concentreaza numai asupra lui, ii exagereaza consecintele, ceea ce conduce la o intarire a comportamentului respectiv. In general ne concentram si atragem atentia numai atunci cind copiii fac lucruri ce nu corespund asteptarilor noastre:

• - Nu tipa, nu arunca jucariile, nu vorbi urit, nu il bate, fa curat la tine in camera, nu arunca hainele, nu vorbi cu gura plina, nu pune mina , nu arunca jucaria, etc.

Acestea sunt cele mai frecvente obervatii pe care parintii  le fac copiilor lor. Din pacate, desi copiii fac in cea mai mare parte a timpului lucruri pozitive nu sunt rasplatiti in aceaasi proportie cu aprecieri pe masura. De cite ori nu se intimpla atunci cind se joaca cuminti la ei in camera sa nici nu ii bagam in seama, sa intervenim numai atunci cind trebuie sa faca curat sau daca s-au certat sau au spart ceva? A gresi este ceva firesc, o facem si noi ca parinti in fiecare zi. Nu suntem insa la fel de exigenti cu noi ca si cu copiii nostri. “Ingerasii nostri” explica cu exemple concrete cum putem disciplina copiii pornind de la constructia unei relatii solide cu ei, bucurindu-ne de fiecare clipe  pe care o petrecem impreuna.

Iata citeva probleme la care puteti gasi solutii in aceasata carte:

• - Cum sa stabiliti limite pentru copiii Dvs.: cum hotariti care sunt acestea, strategii pentru a le pune in aplicare
• - Va propune solutii de rezolvare a problemelor la culcare, seara
• - Cum sa nu devina momentul meselor un camp de batalie intre parinti si copiii lor
• - Folosirea cu succes a olitei s.a.

Si cel mai important, dupa cum si autoarele subliniaza:

“Dincolo de aceste sfaturi cel mai important aspect in viata de parinte este placerea instinctive de a fi impreuna cu copiii Dvs. Decit sa fiti obesdati de incercarea  a fi parinti mai buni, mai bine nu uitati ca si copilul va poate arata cute ceva. Lasati copii sa va indrume prin abordarea lor simpla si fericita asupra vietii: invatati sa va bucurati de clipa, invatati sa rideti si sa va impartasiti imbratisari si sarutari cu copiii Dvs.”

Ingerasii nostri, Dr. Tanya Byron & Sacha Baveystock, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2008

Lectura placuta.

Corina

Dr. Schlessinger, autoare a mai multor carti devenite bestseller, expert in domeniul terapiei familiale,  de cuplu si pentru copii, realizator foarte popular  de emisini radio in direct cu ascultatorii din SUA, ea insasi mama, atrage atentia asupra multor probleme, extrem de acute pentru America, mai putin zgomotoase in Europa,  cu care societatea moderna se confrunta precum si repercursiunile acestora asupra copiiilor.

Tonul  cartii este imperios, acuzator.  Pozitia autoarei este limpede si razbate far echivoc din fiecare capitol. Acuzatiile facute sunt sustinute de studii stiintifice si de prezentari de caz din emisiunile radio. Abundenta de argumente face lectura uneori greoaie si acopera esentialul. Sunt prezentate insa, in stil american , liste, cuvinte cheie, sentinte,foarte percutante care limpezesc pana la urma lucrurile

Cartea este structurata pe mai multe capitole, fiecare dintre ele  cu un titlu extrem de taios: Disparitia familiei, Nu faceti copii daca nu intentionati sa-I cresteti, Taticii sunt necesari, Minunatul bebelus, Tine nuiaua la indemana, Daca le dati tot ce-si doresc, Parinti fara copii.

1. Disparitia familiei - pledeaza pentru familia clasica din doi parinti de sexe diferite si rolul acesteia indispensabil in cresterea unui copil armonios. Este impotriva mamelor singure (care aleg sa ramana singure), a familiilor de homosexuali sau lesbiene.

2. Nu faceti copii daca nu intentionati sa-i cresteti - autoarea prezinta 21 dintre Cele mai stupide motive pentru a avea copii, dintre care am ales cateva :

• - Vreau sa am pe cineva sa ma iubeasca
• - Ca tratament impotriva singuratatii si a nefericirii
• - Pentru a salva o casnicie nefericita care scartaie
• - Ca sa demonstrez ca pot avea si copii si cariera. Nici o reprezentare a vremurilor moderne (o slujba bine platita, o masina luxoasa, o casa la tara, un caine, un sot, par vopsit, bona englezoaica si unghii false nu este completa fara un copil la cresa sau la gradinita).
• - Fiindca toti prietenii mei au copii.
• - Socrii ne preseaza sa avem copii ca sa fie si ei bunici.

3. Autoarea se impotriveste curentului de emancipare a femeii, feminismului extrem care impiedica mamele sa petreaca timp cu copiii lor, sa-si construiasca o familie armonioasa (pe principiu sunt capabila ma descurc si singura). Sigur te descurci singura, dar copilul are nevoie de ambele modele de referinta parentale pentru a creste sanatos. Este impotriva carierei in detrimentul cresterii copiiilor. Cariera este vazuta ca o nevoie egoista de implinire a propriilor dorinte de putere si independenta

“Cred ca femeile lucreaza fiindca tendinta de identificare a succesului profesional cu propria valoare, din ce in ce mai pronuntata in cazul lor, este la fel de puternic manifestata ca si in cazul barbatilor. Faptul de a avea bani contribuie la asigurarea unui sentiment de independenta si de putere.”

4. Si taticii sunt necesari - Un discurs impotriva egocentrismului adultului care isi apara cu orice prt libertatea si drepturile, chiar daca astfel le fac rau copiilor. Exemple de astfel de libertati asumate: mamele singure, divortul prea facil, relatii extraconjugale sau postdivort multe si intamplatoare.

5. Minunatul bebelus - in care autoarea isi prezinta opinia impotriva avortului, a fertilizarii in vitro, si datorita problemelor neprevazute ce pot aparea in plan psihic si genetic.

6. Tineti nuiaua aproape- afirma importanta disciplinei, absolut necesara pentru a creste un copil fericit si condamna permisivitatea excesiva si prost gestionata a vremurilor noastre.

 ”Copiii sunt mai fericiti atunci cand stiu care sunt asteptarile in ceea ce-I priveste. Lucrurile clare si bine structurate le confera un sentiment de siguranta. Cu toate acestea, unii copii vor cauta intotdeauna sa intinda coarda, iar in acest caz intervine consecventa, dar si simtul umorului.” Atrage atentia asupra excesului de medicamente cu care  indopam copiii fie pentru ca sunt pasivi fie ca sunt hiperactivi si pledeaza pentru terapia psihoeducationala in ceea ce priveste copiii hiperactivi, cu deficit de atentie si anume:

• - Limite extrem de precise- orice exceptie facuta este privita de copil drept o anulare a regulii.
• - Mediul extern bine structurat- acesti copii nu au capcitatea interioara de a-si impune limite.
• - Reguli in societate- ei nu deprind usor abilitatile de comportare in societate, si nici nu fac generalizari in urma unei experiente traite.
• - Lectii scurte desfasurte intr-o atmosfera calma.
• - Repetarea constanta a regulilor si asteptarilor.

7. Parinti fara copii subliniaza inca odata importanta petrecerii timpului in familie si a rolului esential al parintilor in viata copilului, rol care nu poate fi suplinit de nimeni.

 ”Noua familie se constituie dintr-unul sau mai multi adulti care fac asa cum ii taie capul, lasand educatia copilului in seama personalului bine platit- bone sau dadace care vin la domiciliu sau servicii specializate pentru ingrijirea copiilor. “Parintii fara copii” este moda scolului al XXI-lea”

Inchei prezentarea cu un pasaj care pe mine m-a emotinat si care sper sa va convinga sa cititi cartea:

” Copiii nu sunt o prerogativa a noastra, nu ni se cuvin cu orice pret. Ei sunt o binecuvantare pe care trebuie sa o meritam, dovedindu-ne la inaltime si oferindu-le un camin adecvat. Copiii reprezinta un dar de la Dumnezeu, nu un bun de larg consum. Ei sunt o responsabilitate divina, nu o proprietate.”

Lectura placuta si bucurati-va de copii!

Cristina

“Greselile parintilor ii pot distruge pe copii” de Dr. Laura Schlessinger. Editura “Curtea veche” .

Multi dintre noi ne-am dorit copii fara a fi insa pregatiti cu adevarat pentru greaua sarcina ce o presupune cresterea si educarea lor. Ne-am bucurat de primul suris, de primul gingurit si de primii pasi. Au fost cadourile iubirii neconditionate pe care ne-o ofera copilul nostru. Fata de el insa avem o mare responsabiliate, mai mult decit hrana zilnica sau confortul de zi cu zi, copilul nostru are nevoie de o sustinere neconditionata:

• - Parintii trebuie sa ii poata fixa reguli, fara insa a ingradi spiritul sau atit de liber.
• - Parintii trebuie sa inteleaga durerile uriase din sufletul lui fara a fi nevoie de multe vorbe.
• - Parintii trebuie sa vada piedicile din calea sa si sa il invete sa le treaca singur.
• - Parintii trebuie sa stie sa asculte cu adevarat

“Intre parinte si copil”, de Dr. Haim G. Ginott propune solutii eficiente de comunicare cu copiii nostri. Lumea vazuta si inteleasa de copiii este cu totul diferita de cea pe care o vad parintii lor. Copilul vede si isi doreste pentru astazi, parintele isi proiecteaza actiunile pe un termen mai lung. Daca parintele  reactioneaza numai la efectele purtarii copilului sau, fara a incerca sa patrunda cauza, comunicarea s-a rupt.  “Intre parinte si copil” se constituie ca o culegere de studii de caz, arata metode de rezolvare a acestor momentele dificile din viata copiilor nostri.

Dupa cum scriitorul afirma “Copiii invata ceea ce traiesc. Sunt ca cimentul ud. Orice cuvint care se abate asupra lor lasa urma”. Este cheia prin care trebuie citita si inteleasa intreaga carte.

Iata citeva directii formulate de Dr. Ginot:

• 1. Atunci cind copilul are o problema, trebuie sa te adresezi mai intii sentimentelor - abia dupa aceea pote fi imbunatatit comportamentul.
• 2. Lauda trebuie sa se refere doar la eforturile si faptele copiilor, nu la caracterul si personalitatea lor.
• 3. Cind indrumam, formulam problema si o posibila solutie. Nu-i spunem copilului nimic despre el personal.
• 4. Copiii au dreptul de a alege si de a se exprima in chestiunile care le afecteaza viata. Parintele trebuie sa aibe insa intelepciunea sa ii poata oferi situatiile si alternativele din care are de ales, potrivite pentru virsta sa.
• 5. Parintii care asculta atent si nu se multumesc doar sa auda, ci iau in considerare sentimentele intense ale copiilor, le transmit mesajul ca opiniile si sentimentele lor au valoare, iar ei insisi sunt respectati.
• 6. Ultraingaduinta este acceptarea unor acte nedorite. Ingaduinta si acceptarea tututor sentimentelor duc la incredere in sine si la o capacitate tot mai mare de a exprima sentimente si ginduri. Ultraingaduinta duce la anxietate si la pretentii tot mai mari de a avea privilegii ce nu pot fi admise.

In concluzie, educatia reprezinta un proces anevoios, care cere multa rabdare, dragoste nesfirsita si mai ales intelepciune. Scopul educatiei insa este acela de a creste copiii armoniosi, cu un sistem de valori corect insusit, ce inteleg si pot oferi compasiune.

“Intre parinte si copil”, Dr. Haim G Ginott, Editura Humanitas, Bucuresti 2006.

Lectura placuta.

Corina