Grădiniţa Marienkaefer

A trecut iata si cel de-al doilea seminar din acest an scolar. Ne-am bucurat ca ati fost si de data aceasta alaturi de noi.

Va multumim.

Am dezbatut impreuna la ce e buna joaca. Am invatat despre importanta jocului, despre ce ne impiedica sa ne jucam, despre jocul social si despre timpul de joaca special.

Am insistat asupra acestui ultim capitol, considerand ca, prin practicarea acestuia le intelegem pe toate celelalte, respectiv, de ce e bine sa ne jucam, exersam abilitati sociale si, cel mai important, punem piatra de temelie a unei relatii bune cu copilul nostru.

Specialistii considera ca, in cele 5 minute pe zi petrecute in compania copilulului Dvs., timp in care el este suveran, iar Dvs. sustinatorii lui entuziati, departe de stresorii cotidieni (televizor, telefon etc.):

• puteti exersa cum sa comunicati cu copiii mici care au putere de concentrare limitata,
• exersati cum sa comunicati cu copilul Dvs. astfel incat sa nu va simtiti frustrate, nici Dvs, nici copilul Dvs.
• cresteti stima de sine a copilului
• imbunatatiti abilitatile sociale ale copilului Dvs; (impartitul), abilitati de care copilul are nevoie in interactiunea cu alti copii.
• veti construi o relatie calda si sigura intre Dvs. si copilul Dvs. (care deseori poate fi deterioara daca aveti un copil cu un temperament dificil).

Pe langa partea de studiu intensiv un mare cistig al acestui seminar (si al celor ce au trecut) a fost ca s-a creat o reala leagtura intre parinti, socotindu-ne si pe noi in echipa parintilor.

Concluzia noastra o gasiti  aici secret.ppt.

Cori si Crisu 

Inceputul gradinitei, despartirea de familie reprezinta un moment important pentru fiecare copil.

La 2, 3 sau 4 ani, copilul invata sa isi gestioneze aceasta experinta. Invata gustul libertatii, al bucuriei de a descoperi si a-si gasi prieteni. Ca si pentru adulti, situatiile noi pot fii pentru copii infricosatoare. Inceputul gradinitei poate fii de aceea asociat cu momente de anxietate: locuri necunoscute, situatii necunoscute, persoane necunoscute. Este necesar insa ca anxietatea copilului la inceperea gradinitei sa nu fie generata de cea a parintelui: copilul intelege nuantele comportamentului nostru, si le imita in consecinta.

Daca parintele nu este impacat cu situatia, daca inceperea gradinitei reprezinta pentru el un moment chinuitor si nu o bucurie, sansele ca cel mic sa depaseasca cu usurinta momentele de adaptare sunt considerabil diminuate. Este greu sa lasi copilul plingind la gradinita, dar este pentru el un moment in care isi gaseste puterea sa afle singur lucurui noi si frumoase.

Rasfoind ziarele pe net, am gasit in The Times un articol interesant pe aceasta tema “Dear Tanya: I hate leaving my son at school”. Va invit sa il cititi si va uram un an nou scolar cu multe zimbete si clipe frumoase.

Corina

Pastele marcheaza primavara tot astfel cum Craciunul este sarbatoarea iernii. Este timpul schimbarii, al infloririi, al curateniei.  Pentru cei ce cred in ea, emotia este una profunda, a  sfirsitului si a vesnicului inceput. Este vremea pomilor in floare, a lalelor si a liliacului ce sta sa infloreasca. Este noaptea luminii, a linistii si a asteptarii.

Hristos a inviat!

 Traim intr-o lume in care progresul face parte deja din cotidian. Totul se schimba si se reinnoieste cu o viteza ce parea imposibila in vremurile copilariei bunicilor sau chiar ale parintilor nostri. Progresul are la baza sa autodepasirea, testarea limtelor, puterea de a-ti pune probleme si de a cauta solutii, de a gresi si de a putea continua de acolo de unde ai cazut.

Societatea noastra insa, ajunsa astazi din nou capitalista, intr-o forma de posttranzitie de la perioada comunista, pare sa nu inteleaga ca greseala in sine este purtatoare de progres. Educati in spiritual unui plan cincinal in realitate neindeplinit, dar raportat ca fiind depasit cu 200%, pare a ne fi greu sa acceptam ca lipsa greselii, perfectiunea nu exista.  Puterea de a-ti asuma riscuri are la baza sa si asumarea greselii, pentru tine si  mai ales pentru copiii tai. Un articol execelent pe aceasta tema in revista Idei in Dialog “Despre greseli si despre esecuri“, de Solomon Marcus.

Corina

  Ati simtit vreodata ca statul lupta impotriva voastra. Ca orice idée buna este ucisa de mii de piedici birocratice. Sunt convinsa ca da. Cititi bancul si o sa va simtiti mai impacati.

“In anul 2008, vine Dumnezeu la Noe, care traia linistit in Australia (ar putea fi foarte bine si in Romania)  si-i zice:
- Noe, pamantul s-a umplut de rautate si oamenii M-au uitat. Vreau sa-mi construiesti o noua Arca, pentru ca Potopul va veni iar. Sa iei din fiecare specie cate un   exemplar mascul si femela. Ai la dispozitie 6 luni de zile!
 

Dupa 6 luni se uita Dumnezeu pe pamant si-l vede pe Noe plangand in gradina.-Noe !!! Sunt pe cale sa incep Potopul, unde este Arca ???
-Iarta-ma Doamne, dar lucrurile s-au mai schimbat intre timp ….  Am nevoie de autorizatie de constructie. Ma tot cert cu un inspector, pentru un sistem antiincendiu, vecinii m-au dat in judecata pentru ca am incalcat planul de urbanism construind Arca in gradina mea si astfel am incalcat normele de inaltime.
 

 Apoi compania de electricitate a cerut sa pun ipoteca pe Arca in vederea acoperirii costurilor de transport si de mutare a liniilor de inalta tensiune ce trebuie date la o parte din calea Arcii pentru a fi lansata la apa. Degeaba le-am spus eu ca va veni marea la mine, ca nu m-au crezut.
 

Sa fac rost de lemn, a fost o alta problema. Este interzis sa tai lemn din padurile invecinate deoarece acolo traieste bufnita cu pete care-i o specie protejata. Am incercat sa-i conving pe ecologisti ca tai lemnul tocmai pentru a salva bufnita, dar nici n-au vrut sa stea de vorba cu mine.Cand am inceput sa adun animalele, am fost dat in judecata de un grup de activisti pentru protectia animalelor. Ei sustineau ca tin animale salbatice sechestrate impotriva vointei lor, si de asemenea au sustinut ca sa pun atatea animale intr-un spatiu atat de mica, inseamna cruzime asupra lor.

-Deci Doamne iarta-ma dar, imi  trebuie pe putin 10 ani ca sa fac tot ce mi-ai zis.  

Dintr-o data cerul se lumina, norii disparura, iar soarele din nou aparu stralucitor pe cer.
-Doamne, sa inteleg ca nu ne mai distrugi lumea ?
-Nu Noe, se pare ca mi-a luat-o guvernul inainte.”

Un sfarsit de saptamana cat mai frumos,

Cristina

       Cu totii ne dorim sa le oferim copiilor nostri ce este cel mai bine pentru ei. Dar, ce este cel mai bine pentru ei? ” Binele” nostru este acelasi cu “binele” lor?

    Prea mult copiii nostri trebuie sa se incadreze intre niste limite dictate de moda. Sa ne arate afectiune si sa raspunda afectiunii noastre atunci cand noi avem nevoie, sa dispara din jurul nostru cand noi nu avem chef de ei, sa fie poligloti, manierati, sa stie sa citeasca de la 3 ani, sa faca toate acestea discret, aristocratic.

    Bine, am exagerat un pic, dar acesta este idealul, credeti-ma pentru multi dintre noi.

    Traditionalist educatia in Romania, si nu numai, in general in lagarul ex- communist se bazeaza pe pedeapsa-care, la randul ei,  se axeaza pe 3 coordonate principale: dominare, frica, culpabilizare.

    Datorita faptului ca generatii intregi au fost educate in acest fel, acest model de educatie si-a castigat dreptul la normalitate - aceasta este “norma”.

     Noi cei  de la Marienkaefer Kindergarten stim cu totii ca cea mai buna metoda de a educa pe cineva este prin invatare- (disciplinare). Drept urmare am ales sa prezentam si parintilor interesati principiile disciplinarii pozitive, metodele de management comportamental - cunoscute de multi ani, insa ignorate cu strasnicie de multi dintre cei care se ocupa de educatie - parinti si educatori.

Succesul prezentarii, pe langa datele de teorie si de indrumari practice a constat in exemple de actiuni reusite  “din ograda proprie”. Care va sa zica se poate.

Ce am invatat?

• Cheia succesului in disciplinare este relatia cu copiulul, relatie pe care o construiesti continuu.Este o relatie in care trebuie sa-i arati copilului intelegere, iubire si respect - toate odata.
• Trebuie sa ai puterea ca initial sa ignori comportamentul negativ si sa-l recompensezi pe cel pozitiv. Daca nu reusesti sa construiesti o buna relatie cu copilul- izbanda pe termen lung este imposibila, desi pare probabila pe termen scurt.
• Nu exista copiii rai, buni, etc.- trebuie sa evaluezi comportamnetul si sa nu-l generalizezi
• Trebuie sa te joci cu copilul tau, sa-l inveti sa se joace, sa-l inveti sa mance, sa-l inveti cum sa se spele. Cuvantul cheie este ” a invata”- Comportamentele se invata.
• Nu trebuie sa penalizezi copilul-trebuie sa penalizezi comportamentul nedorit. - (A spart paharul - nu-l bati, nu-i interzici accesul la desene animate o saptamana - il pui sa stranga. A batut un copil- nu-l bati, nu-l certi- il scoti din joc.)
• Copiii reactioneaza la fapte , nu la vorbe.

V-am dat cateva exemple ca sa intelegeti care a fost trend-ul discutiei si sa va deschid apetitul pentru mai mult. La noi, la Marienkaefer,  mai sunt materiale despre subiect pentru doritori.

Cristina

Anul acesta sarbatorile au venit mai devreme la noi. Dupa ce l-am serbat pe Sankt Martin si ne-am bucurat de felinare, am inceput sa ne pregatim de sarbatorile Craciunului.

Intai si intai am invatat despre Mos Nicolae, cine este, ce face, l-am asteptat cu sufletul la gura, poate ne lasa si noua ceva. Mos Nicolae a fost dragut si chiar ne-a umplut ghetutele cu dulciuri, si n-a primit nimeni nici o nuielusa.

Dupa ce a trecut Mos Nicolae ne-a sunat Mos Craciun (si-a pus si el telefon la Polul Nord) si ne-a rugat sa pregatim o serbare pentru Craciun  in care copiii sa se simta bine, ne-a spus ca ii este dor de bucuria Craciunului. Era un pic deprimat, pentru ca oamenii nu se mai bucura de Craciun, ca sunt prea preocupati sa cumpere cadourile perfecte, sa-si cumpere cel mai mare brad si cele mai frumoase decoratiuni, sa cumpere, sa cumpere, sa cumpere…. Asa ca am hotarat, impreuna cu Mos Craciun, ca la serbare sa prezentam un musical si sa readucem bucuria Craciunului in familiile noastre construind impreuna cu copiii decoratiunile pentru Craciun.

Ne-am conformat si la serbare le-am aratat tuturor ce inseamna sa te pregatesti pentru Craciun: am pregatit -” in direct”-  dulciurile pentru Craciun, am impodobit bradul,  am scris lista cu cadouri pentru Mos Craciun, iar la sfarsitul serbarii a ajuns Mos Craciun impreuna cu spiridusul si a adus cadouri pentru toti copiii. Entuziasmul in randul celor mici a fost maxim, iar Mos Craciun a fost si el incantat pentru ca a simtit  iar bucuria Craciunului.

Zilele acestea construim decoratiunile.  Am pregatit forme de agatat in pom din Saltzteig, un om de zapada si o luna cu stele. O sa va povestim cum ne-am descurcat si daca am gasit bucuria Craciunului.

Cristina

A venit decembrie. Sutem cu totii contaminati de febra sarbatorilor. Daca ai si copii cu atat mai mult. Mi-am dat seama ca Decembrie mai mult decat luna cadourilor este luna listelor.

Ca mama de familie incepi sa-ti incarci lista cu ce ai de facut zilnic, iti programezi zilele de curatenie, treci in agenda petrecerile de Craciun ale tuturor membrilor familiei de la care nu ai voie sa lipsesti, iti notezi sa nu uiti sa suni  prietenii pe care i-ai neglijat de atata vreme, nu trebuie sa uiti de faci lista de cumparaturi pentru prajiturile de craciun. Dar, din fericire, nu este totul atat de plicitisitor ,  ai parte si de ceva distractie, pentru ca ti se ofera  onoarea de a scrie scrisorile catre Mos Nicolae si catre Mos Craciun care desigur cuprind si ele niste liste interminabile de cadouri.

Anul acesta lista Ioanei catre Mos Craciun a cuprins: casca, bagheta si costum de Power Rangers, galeata cu mop, aspirator, detergent de parchet, masina de spalat (pe cea veche o doneaza surioarei ei), trusa medicala de la Nenuco , leagan de curte fara spatar si cam atat. S-a hotarat ca Mos Nicolae nu aduce cadouri ci doar dulciuri si fructe. S-a facut un sfat intre cei 3 verisori Ioana, Andrei si Vladut ce sa-i scriem si Izei pe lista si s-au hotarat urmatoarele: un ursulet de plus, papusa cu biberon, o jucarie, ceva.  Andrei, omul specializat in relatii cu publicul al grupului ne-a dat ideea sa incepem lista cu Draga Mos Craciun.

Am lasat listele pe podea langa usa.  A doua zi le-am gasit in acelasi loc, dar a treia zi deja nu mai erau acolo, semn ca trecuse un spiridus al Mosului sa le ia. Avem incredere ca o sa primim ceva de pe liste, in functie si de cat timp au spiridusii sa construiasca jucarii si de cat de cuminti am fost.

Voi ce liste ati trimis catre Mos Craciun?

cristina

 Ca multi dintre noi sunt indragostita de perioada interbelica. Pentru ca oamenii de atunci erau liberi, gandeau , urmau un cursa firesc al vietii.  Ma gandeam ca ei, de atunci sunt  mai  buni decat suntem noi astazi sau decat am fost ieri. (cred in evolutie atat pozitiva cat si negativa).  Probabil i-am idealizat pe interbelici si pentru ca dupa aceea a urmat menghina comunismului cand orice urma de firesc a fost stearsa. Ne-am incartiruit in sabloane, ne-am aruncat mintea la gunoi si am inceput sa traim dupa reteta.Credeam ca lumea  in care traim este prea  zgomotoasa, lipsita de respect pentru munca ceilulat si din cauza ca 40 de ani s-a gandit doar in enclave, si ca,  societatea de consum ce s-a infiripat dupa caderea comunismului a stimulat lipsa de maniera.

Dar nu, samburele era acolo, asa suntem noi. M-am lovit de acest adevar pe parcursul lecturilor interbelicilor, dar nu l-am acceptat in totalitate.

Va recomand, pentru edificare,  jurnalul lui Jeni Acterian “Jurnalul unei fete greu de Multumit 1932-1937 ” aparut in 2008 la editura Humantitas.

 ”Concertul de marti seara al lui Enescu a fost slab. Din cauza lui Gherea care acompania prost si din cauza publicului care facea galagie. Cadeau pe jos rasunator […] tot felul de obiecte: binocluri, face -a- main-uri, posete, etc. Dupa pauza urma Sonata Kretzer.  Enescu a intrat, a fost aplaudat si a inceput sa cante. Dupa cateva fraze a trebuit sa se opreasca. Afara nu se sunase sfarsitul pauzei si mai tot publicul (cel masculin care nu poate sa stea mai mut de o ora fara sa fumeze si cel feminin care nu se gatise doar ca sa nu fie vazut) intra discret pe varful picioarelor facand un zgomot ingrozitor. A stat Enescu cu vioara mai mult de 5 minute de-a lungul trupului si cu oa aparenta resemnare (foarte aparenta), pana s-a instalat lumea care nu se mai sfarsea de intrat. Apoi mai canta Sonata Kreutzer daca poti.”

Cristina

Desi, pare ca lumea este inca in vacanta, copiii nostri muncesc extrem de creativ.  

Va lasam sa apreciati cum se cuvine aceste adevarate opere de arta.

Cristina 

Incepind cu 15. Septembrie, in fiecare miercuri dupa-amiaza, vom experimenta programul MindLab (www.mindlab.ro).  MindLab (Education is child`s play) este un program special conceput pentru copii, incepind cu virsta de 4 ani, prin jocuri speciale pentru fiecare etapa de dezvoltare.  

De ce am ales MindLab? Ne-a atras pentru ca nu se concentreaza numai pe partea de acumulare cognitiva, ci mai ales pe dezvoltarea gindirii si a intelgentei emotionale.  Prin joc, copiii vor invata sa isi gestioneze emotiile: de frutrare sau furie atunci cind pierd, sa aibe rabdare, sa fie perseverenti, sa se bucure cu echipa atunci cind cistiga, sa recunoasca propriile emotii sau ale celor din jur.

De ce este insa atit de importanta dezvoltarea abilitatilor emotionale? Dezvoltarea capacitatilor emotionale la virsta prescolara este esentiala deoarece creaza premise pentru o mai buna integrare si acceptare sociala. Studiile arata ca acei copii ce dispun de o buna competenta emotionala  si o reglare emotionala pozitiva, adica:

• - Exprima preponderant sentimente pozitive
• - Dezvolta relatii de prietenie, lucreaza in echipa cu ceilati copii
• - Recunosc sentimentele celor din jur si empatizeaza cu acestia
• - Isi pot regla singuri propriile emotii

au o traiectorie scolara lipsita de probleme. Organizatia Americana “Collaborative to Advance Social and Emotional Learning” (CASEL) a subliniat legatura strinsa ce exista intre lipsa dezvoltarii emotionale si succesul scolar tirziu.

In concluzie, ne-a placut MindLab pentru ca ne ajuta sa avem copiii mai buni, mai veseli, mai prietenosi si mai destepti .

Corina

In tot Bucurestiul pluteste un aer fierbinte, molesitor . Noaptea este insa repsirabil. Deschideti larg geamul sau dati drumul la aerul conditionat si bucurati-va de racoarea noptii in compania unei carti.

Personal, am descoperit-o vara aceasta pe Margaret Atwood, scriitoare canadiana de succes, poeta si prozatoare cu un “palmares” literar impresionant. Am cumparat una din  cartile sale, in absoluta ignoranta, doar pentru ca m-a intrigat titlul: “Asasinul orb”, si am fost  incantata de ce am descoperit. Cartea este structurata pe mai multe planuri, (trecut, prezent), iar naratiunea in timp real se impleteste cu povesti SF, ritmul este alert, iar lectura este extrem de captivanta.

Vi-l mai recomand, pe Milan Kundera  scriitor ceh, (o pasiune mai veche de-a mea) pentru “proprietatile curative” ale cartilor sale, care iti creaza o lume plutitoare, in care vezi si simti altfel  totul.

Si, pentru ca o vacanta nu e vacanta fara o carte politista, ce parerea aveti de cartile  Rodicai Ojog Brasoveanu (imposibil sa nu fi citit macar o carte de-a ei in gimnaziu).

Lectura placuta,

Cristina.

In Germania sunt landuri unde a inceput deja anul scolar. Citind ziarele de dimineata am gasit o colectie de poze cu boboceii de clasa I de pe  vremuri aici si cu cei din zilele noastre. Am devenit usor nostalgica si mi-am adus aminte de ciorapii trei sferturi albi din dantela, de pantofii negrii de lac si de uniforma apretata pe care mi le pregatise mama pentru prima zi de scoala. Mai este mai putin de o luna si, la rindul meu, voi fi mamica de boboc de clasa I. Iata, dupa ce ai primit, vine momentul cind, la rindul tau, trebuie sa oferi amintiri celor dragi.

Corina

 Suntem in vacanta la Moieciu. In tabara cu cei 17 copii fiind nu putem spune ca linistea este punctul forte al momentului. Cu toate acestea linistea locului nu poate fi decit in putine moment acoperita de zumzetul copiilor. Am lasat cu placere in urma si ni se stringe inima la reintoarcere iminenta in haosul orasului. Desi zona commercial-turistica, Bran - Moieciu  a ramas totusi zona agricola. Pe linga X5-ul  parcat in fata restaurantului vezi trecind agale caruta incarcata cu fin. Chelnerul amabil (citeodata) de la restaurantul ce se vrea de figuri se duce acasa si isi hraneste animalele. Cosasii sunt inca la mare cautare in acest sezon. Ritul este cu totul altul decit in Bucuresti. Pentru aducere aminte pentru aceia ce sunt inca in vacanta sau numai pentru consolare (Na, ca le-a zis-o!) un articol scris de Andrei Plesu in Dilema Veche, despre zgomoatoasa capitala:

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=231&cmd=articol&id=8675

Vacanta placuta tuturor!

Corina

Astazi o recomandare de lectura: Sever Voinescu, “Doua femei, aceeasi lume”.  Savurati lectura, iar comparatiile le poate face singur fiecare in orice domeniu.

 http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=228&cmd=articol&id=8549

Corina