Grădiniţa Marienkaefer

Ultimele doua saptamini am dus la capat un proiect (Popoarele lumii)  ce a avut din toate ingredientele atit cit trebuie: a stins setea de cunoastere a celor curiosi, au descoprit lucrui frumoase de povestit acasa parintilor, au “bastalnuit” mai mult decit in alte saptamini, au putut sa imite strigatul indienilor fara sa ii mai opreasca cineva. Mai concret: prima saptamina a proiectului a fost dedicate notiunilor generale despre popoarele lumii, unde am invatat unde si de ce oamenii au pielea diferita la culoare de a noastra, unde locuiesc, steagurile lor si citeva obiceiuri. A doua saptamina am invatat despre amerindieni: de ce se numesc indieni, unde locuiesc, ce maninca si respectul lor pentru natura. Am pictat cu totii un cort, ne-am pus in par pene de indieni, iepurasii si-au pictat si totemuri pe bucatele magice de lemn, ursuletii au executat cu dibacie, dupa mai multe zile de repetitii, un dans autentic indian si evident ne-am pictat cu totii pe fata. Miercuri a fost ziua in care ne-am reunite si am aratat ce stim despre aceasta tema.

Joi a fost carnavalul. Tema de acest an a fost aceea a proiectului nostru: Popoare ale lumii. La parada costumelor am avut invitati de prin toate colturile lumii: faroni, samurai, micute cadine, gheise, dansatoare de flamenco, chiar un soldat american, un print marocan, unul rus, o rusoaica, o rominca mititca, un cowboy si citiva indieni. Concursurile  de sarituri, de echilibristica, de dansuri si de indeminare au fost apreciate la cote decibelice inalte. Distractia a durat evident toata dimineata. La sfirsit, pentru citiva, despartirea de costume a fost dureroasa si de neinteles.

Corina