Grădiniţa Marienkaefer

Am inceput din nou cursurile de inot. Entuziasti si surescitati de noua aventura ce statea sa inceapa, copiii si-au aratat unii altora cu mindrie toata dimineata, inainte de plecare, colacii, aripioare, vestute, slapii sau (fetitele) costumele de baie. Au mincat cu strajnicie tot, au recapitulat regulile ce trebuiesc respectate in asemenea momente (mergem in rand cite doi, suntem atenti la antrenor si altele asemena) si au asteptat cu sufletul la gura sa vina microbuzul. Frumos incolonati, fara sa se impinga si cu grija fata de cei mai mici s-au urcat in microbuz si au pornit spre bazin. Lucri, ca tot timpul in ultimii ani, nu i-a lasat nici de data asta la greu si a pornit la drum alaturi de ei. La bazin, odata ajunsi, s-au pregatit ordonat pentru inot, si-au mai imprumutat unul altuia cite un colac, acolo unde a fost nevoie.

Antrenamentul, ca toate antrenamentele, a inceput cu o usoara gimnastica de incalzire si cu verificarea colacilor. Antrenorul curios i-a intrebat pe copiii de la ce gradinita sunt si daca chiar stiu germana. Mindrii nevoie mare i-au explicat „evident ca da” si au cintat ca bonus : Alle Vögel sind schon da.

Anul acesta inotatorii, cu exceptia lui Matei, singurul soricel curajos, sunt déjà avansati. Spre deosebire de anul trecut cind jalea a atins cote inalte in prima zi, astazi numai Matei a avut nevoie de incurajari si sustinere speciala sa intre in apa. In rest, instructorii au fost vigilenti, iar Lucri i-a incurajat pe copii de pe margine si i-a fotografiat. Astazi au invatat sa faca pluta cu fata si cu spatele. De data viitoare vor invata sa si sara, astazi nu au avut voie. Au iesit foarte entuziasmati din bazin si cu foame de lup.

Am fost impreuna cu Lucri foarte mindra de ei si ne-am lasat amindoua molipsite de fericirea lor.

Corina

“Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne.

Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi.

Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi.

Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea.

Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.

Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.

Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati.

Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori.

Daca trasiesc in toleranta, copiii invata pretuirea.

Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.

Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine.

Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii invata sa aiba un tel.

Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.

Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.

Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.

Daca traiesc in bunavointa si considertie, copiii invata respectul.

Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.

Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti.”

Dorothy Law Nolte

Pornind de la  poemul de mai sus autoarele, Dorothy Nolte si Rachel Harris, arata cum comportamentul parintilor este esential in educarea copiilor. Este demonstrat de viata ca acei copii crescuti de parinti perfectionisti devin  ei insisi perfectionisti; copiii agresati verbal sau fizic de catre parinti invata sa isi rezolve coflictele in mod violent, iar copiii crescuti intr-un mediu echilibrat, in care sunt acceptati asa cum sunt, devin ei insisi adulti echilibrati.

Cartea este scrisa facil, cu multe exemple, despre cum sa ne acceptam si sa ne toleram propriile emotii, pentru a putea intelege si valida emotiile, sentimentele copiilor nostri. Pentru a reduce conflictele cu copiii nostri, pentru a putea construi o relatie stabila si de incredere, este necesar sa ne intelegem propriile limite si sa putem gindi in termenii in care o fac copiii nostri.

“Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi” - vedem adesea in parc, in autobuz copii ce se manifesta agresiv aparent fara nici un motiv. Am auzit pe multi blamind copilul, fara a cauta cauza comportamentului. Nu tinem cont de faptul ca traim intr-o lume ostila, in care vocea ridicata primeaza in fata fortei argumentului. Copiii sunt expusi zilnic conflictelor, iar gestionarea lor o fac numai urmind exemplul adultilor. Nu este suficient sa ii spui unui copil sa nu bata sau sa nu vorbeasca urit, , daca el insusi este batut si ridiculizat.”Felul in care ne stapinim propria nerabdare, ostilitate sau furie reprezinta pentru copii un exemplu mult mai puternic decit ceea ce le spunem sa faca in privinta sentimentelor lor”

“Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati “- Rusine inseamna sa se teama ca cei din jur vor ride de cum arata, de ceea ce fac sau spun, de rezultatele lor la scoala sau aiurea. Nu poti creste sanatos depinzind de ceea ce cred cei din jur despre tine, consecintele faptelor tale le suporti personal, copiii trebuie sa se raporteze numai la ei insisi si la performantele lor. “Nu mai plinge, pentru ca te faci de ris” sau „Nu mai plinge, pentru ca esti deja baiat mare” nu va face decit sa il invete pe copil sa isi reprime emotia pe care o simte (poate de frica, poate de furie), si sa se teama ca cei din jurul lui nu il mai plac, iar atunci cind va vedea un alt copil plingind nu va  empatiza cu emotia acestuia, ci ii va da aceeasi replica pe care a auzit-o si el.

 ”Cind le permitem sa ne spun ceea ce simt cu adevarat, ne putem ajuta copiii sa se elibereze de sentimente negative, sa mearga inainte sa evolueze”. Pentru a putea insa sa ne spuna cu adevarat ceea ce ii framinta trebuie sa stim sa ascultam, sa intelegem fara a judeca, ridiculiza sau minimaliza nevoile lor.

“Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul” - este ceea ce eu gasesc cel mai important din tot poemul. Sa privesti in sus, sa tinzi spre progres, sa cresti continuu este cumva in natura firii. Sa respecti, sa imparti, sa fii tolerant - sunt lucruri pe care numai prin exemplul personal le putem insufla copiilor nostri, ei “cresc cu convingerea ca modul in care au fost tratati este cel in care trebuie sa-i trateze pe altii.”

Lectura placuta.

Corina

“Copiii invata ceea ce traiesc”, Dortothy Law Nolte, Rachel Harris, Ed. Humanits 2008.

A trecut inca o jumatate de an si cu ea inca o serbare. Anul acesta festivitatile au fost deschise de micile stelute ale echipei de dansuri: O lume minunata, De ce pling chitarele, Bubulina gospodina au smuls ropote de aplauze. Copiii si educatoarele lor au pregatit pentru serbarea de vara din acest an o poveste despre anotimpuri. Ursuletii (care au ajuns déjà scolari ) au spus poezii, au cintat si au discutat despre lunile de primavara. Soriceii lui Lucri, costumati impecabil de sufletista lor educatoare, au fost vestitorii verii: gargarite, soricei, broscute, fluturasi, pasarele, albinute. Iepurasii s-au impartit in 2 anotimpuri, toamna si iarna: au dansat in ritmul picaturilor de ploaie, si-au adus aminte cum se construiesc oamenii de zapada si cit de frumos ninge iarna.

Hit-ul acestei sebari, pe care il cinta in continuare din tot sufletul cu mic cu mare, este “Sommerkinder”.

Felicitari din tot sufletul celor  3 grupe: Mäuschen  - Soriceii, Häschen - Iepurasii si Bärchen - Ursuletii, copiilor si educatoarelor lor.

O vara frumoasa in continuare tuturor.

Cursul de arte pentru mamici si pitici “Creativi impreuna” a avut ultima intilnire miercurea trecuta. Am pictat pe borcanase, am facut rame si tablouri, ba chiar de Paste am pictat si o icoana pe sticla.

Miercuri, mamicile absolvente au prestat impreuna cu copiii o ultima lucrare de arta: un colaj de ratuste pe lac.

Am invatat in lunile cind ne-am intilnit ca nu este usor sa lucrezi impreuna cu copilul tau, ca nu conteaza cum arata opera de arta la sfirsit, ci drumul pina acolo, ca o rata poate semana cu o foca sau ca un fluture poate sa aiba si 2 si 3  si 5 aripi. M-am simtiti bine la o vorba cu mamicile (sau uneori cu cite un tatic), iar copiii n-ar fii pierdut pentru nimic in lume cursul de arta: in afara de pictura, au construit cu cuburile, au facut ciment in curte in timp ce noi pictam si multe, multe altele. Pas cu pas am reusit sa punem inca o caramida pentru a construi pe termen lung o relatie mai buna cu copilul nostru, am invatat sa ne acceptam limitele unul altuia.

Artele continua pe timpul verii numai pentru copii, iar cu mamicile reluam intilnirile din nou din toamna.

Corina

La multi ani, dragi copii. A fost ziua voastra, la Marienkaefer am sarbatorit si ne-am distrat foarte bine.

Sa povestim ce am facut. Ne-am facut un plan si am hotarat sa facem carnaval, pentru ca ne place sa ne costumam.

Toata lumea a venit pregatita. Ziua a inceput cu putina joaca, apoi micul dejun, apoi putina muzica si dupa atata incalzire era firesc sa urmeze-carnavalul. Carnavalul a fost deschis cu parada costumelor.

Au venit- spiderman-i chiar si o spidermaedchen, fluturasi, zane,un ingeras, Alba ca zapada, Micuta Sirena- (alias Nicusor) cel mai pitoresc personaj, o pisicuta, pirati, muschetari, un soldat, un Indian, Frankenstein, magarusul Aiurel, un Superman si o Superwoman (alias Lucri).

Am dansat, am facut concursuri, stafeta, am mancat bomboane, dar si chestii mai santoase- cum ar fi merele, iar pranzul a fost incununat cu surpriza surprizelor- oul Kinder- extrem de apreciat. Dupa pranz, copiii au fost exemplari si s-au bagat urgent in patuturi si toata lumea a adormit dupa povestea regulamentara.

Dupa amiaza a fost la fel de relaxanta cu jocuri  in curte, cu desenat si cantat.

Mie ca om mare mi-a placut foarte mult de ziua copiilor, mi-am dat seama, ca intr-adevar e frumos sa fii copil si fiecare zi sa fie a ta.